Ce am eu oare cu tine
Că te văd mereu în vis,
Și îmi place mult de tine
Dar tot nu ți-o spun deschis?
De ce tac când îmi vorbești,
De ce nu pot să-ți răspund
Chiar despre-un lucru mărunt,
Așa-i oare când iubești?
Nu știu, n-am eu altă treabă,
N-am ceva să mă desmierd?
N-am, că numai tu-mi ești dragă
Și n-aș vrea ca să te pierd...
FOARTE CURIOASA POEZIA,NU NE-AI SCRIS SI AUTORUL :)
RăspundețiȘtergereAi dreptate, acum am văzut că n-am trecut numele autorului. E vorba de tata, Gheorghe Lupșe, are și o ilustrație, tot lui îi aparține (de fapt, toate poeziile au așa ceva)...
ȘtergereGăsisem setul de poezii scrise și dăruite mamei și m-am gândit să le postez pe blog pentru a nu se pierde. La ultima poezie am avut probleme cu legarea copiatorului (care are și scaner) de noul laptop și am abandonat postarea până rezolva Luci problema. A reușit să facă conexiunile necesare, dar la noi încă e o nebunie cu Codruț, noul matracuc și acomodarea lui în familie și, sincer, am uitat...
Am remediat problema, mulțumesc că mi-ai spus! Mai am patru poezii ale tatei, le voi posta și pe ele la un moment dat... Încă o dată, îți mulțumesc, Ana! :))