luni, 19 august 2024

A fost... (Tudor Arghezi)

Scumpi copii, după vacanță,

Vă mai amintiți de Zdreanță,

Cel cu ochii de faianță,

Cum l-am scris și l-ați citit?

Câte unul, câți ați fost,

L-învăța și pe de rost,

Răsfățat și mult iubit,

Zdreanță-al nostru a murit.

 

Rămăsese din frumosul

Prieten bun, pielea și osul.

Își pierduse și mirosul

Și vederea, schiopătând

Și căzând din când în când.

Mă striga din glod și apă

Să-l mai scot din câte-o groapă,

Aducându-și poate-aminte

De un drum de mai-nainte,

O lua strâmb printre strujani

Dând cu botu-n bolovani

Pentru ca întâi și-ntâi

Să-l ridic și să-l mângâi.

Zdreanță, fără să mă vadă,

Mă știa cam prin livadă.

Sufăr de atunci cumplit

Să știu Zdreanță că-a murit.

 

Plânge sufletul din mine.

Îl aștept și nu mai vine.

 

Mai aflați și nu e bine

Că ce fuse nu mai vine.

 

Vremea deapănă și toarce

Și ce-a fost nu mai se-ntoarce.

 
Flutur, pe canapeaua lui...

4 comentarii:

  1. Offf, doamnee....😪😪😪Imi pare atat de rau ca s-a dus, of mitittelul. Chiar slabise, cred ca nu mai putea, nu? M-ai facut sa plang cititnd poezia ta despre Flutur, si stiind ca nu mai este. Te rog, spune,mi cum este Codrut si Capucino, il cauta, sunt tristi... Sunt alaturi de tine, suferinta ta este de nescris, offf. Am vrut sa salvez poza lui dar nu merge, imi pare rau. 😥😪😪

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era și mai slab, dar nu se observă, doar dacă dormea într-o parte sau dacă era în picioare... N-am vrut să-l pozez așa, bietul de el... Da, nu mai putea, era doar o chestiune de timp, dar parcă și-a ales să nu fim acasă... 🥲
      Codruț și Capucino sunt bine acum, Codruț chiar și-a luat moștenirea de la Flutur în stăpânire (canapeaua)...
      Mulțumesc mult, draga mea Silvia! 🥰❤️

      Ștergere
  2. Este incredibil de trista aceasta poezie. Imi redeschide durerea pe care am simtit-o in ziua cand am aflat de Flutur si imi trezeste spaime legate de viitor. Te imbratisez!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De Zdreanță cred că toată lumea a auzit, dar nu știam că există și o poezie legată de "plecarea" lui... Se potrivește bine cu pierderea simțită de oricine are animăluțe în această situație. Am o poveste, "Bătrânețe, haine grele" în care chiar scriu că n-aș fi pregătită de o astfel de despărțire... De fapt, nimeni nu este când vine momentul acela... Sper și la voi să fie cât mai departe acel moment...
      O îmbrățișare și de la mine! 🥰❤️

      Ștergere

Peștele

  Am crescut într-o familie de pescari amatori, dar foarte pasionați. Bine, nu eu sau mama, ci tata cu fratele meu. Drept îi că ...