La prima noastră întâlnire
Te așteptam nerăbdător,
Cu sufletul plin de iubire,
Cu inima plină de dor.
Când te-am văzut c-apari în cale,
Eu mă uitam întrebător
Și toate privirile tale
Mă îndemnau să nu mai mor.
Din perioada Epocii de Aur am prins și eu o părticică, nu prea mult, căci în ‘89 eram în clasa a VIII-a. Dar încă îmi amintesc...
Mulțumesc! Aceasta a fost ultima poezie a tatei...
RăspundețiȘtergere