La prima noastră întâlnire
Te așteptam nerăbdător,
Cu sufletul plin de iubire,
Cu inima plină de dor.
Când te-am văzut c-apari în cale,
Eu mă uitam întrebător
Și toate privirile tale
Mă îndemnau să nu mai mor.
Prietena noastră, Mișu, crezuse de Anul Nou că avem șoricei. Da, matracuca de Capucino cu lăbuțele ei pe parchet i-a lăsat această ...
Mulțumesc! Aceasta a fost ultima poezie a tatei...
RăspundețiȘtergere