Zi frumoasă, zi de iarnă,
Fulgii albi din nori să cearnă!
Că de asta tot nu-mi pasă
Gândul meu nu e „acasă”.
Și cu fiecare oră
Care zboară ca pe unde,
Inima mi te adoră
Gândul meu la tin-s-ascunde.
Sub sprânceana aurie
Fuge gândul meu nebun,
În părul tău de mătase
Și nu-l pot opri din drum.
Dar nu vreau nici să-l opresc,
Ci mai tare să-l zoresc.
Să pornească-n vijelie
Spre a mea scumpă avuție...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu