Ce repede trece timpul… Parcă ieri era primăvară și matracucile au avut parte de publicul acela pe… alese care a făcut atâta vâlvă în jurul vedetelor noastre. Și uite că deja trecură trei luni încheiate, venind din nou momentul ca acele persoane deosebite care le-au vizitat pe matracuci în urmă cu ceva vreme, să se bucure de talentul și de prestanța unui nou concert.
Drept e că, deși știam că pe la începutul lunii vom avea parte de o „reprezentație de zile mari” (impresar fiind, aveam deja notat în agendă evenimentul cu pricina), totuși, nu m-am așteptat să aibă loc cu o zi (cel puțin) mai devreme. Mă și mir, de fapt, cum de am fost acasă și nu în turneu. Încă eu nici nu am auzit că vom avea „musafiri” de un asemenea rang chiar astăzi, cu toate că le-am auzit pe matracuci concertând. Dar, cum ele repetă, de regulă, de dimineața până seara, asta am crezut că fac și acum, deși, după cum v-am mai spus, de obicei, îmi cam dau seama când e vorba de o repetiție sau de ceva mult mai important. Dar...na! sunt doar un biet impresar... mai dau și eu rateuri, ce să fac...
Astfel, Luci, ca al doilea impresar, a fost sunat la telefon, pentru a fi întrebat dacă nu vor matracucile să dea un concert astăzi, că tot erau în zonă pentru niște treburi de rezolvat (desigur că au băgat iar la înaintare motivul cu... „cititul contorului de apă”). Până m-a sunat soțul meu să-mi dea vestea cea mare și până m-am dumirit eu ce și cum, deja vedetele noastre începură primele acorduri dintr-o arie foarte complicată. Încă chiar am ieșit afară și am făcut un lucru pe care nu l-am mai făcut niciodată până acum: m-am scuzat, invitând musafirii de cel mai înalt rang să iasă puțin din sala de concerte, la o gustare, la o apă minerală, dând timp, atât vedetelor noastre, cât și mie, să ne pregătim puțin (am avut eu așa, un „feeling”, că acest spectacol se va lăsa și cu un articol online, motiv pentru care, cu toate că am fost luați puțin prin surprindere, trebuia să ne prezentăm impecabil). Mai că nu i-am recunoscut că tot ei fuseseră și în urmă cu trei luni, căci veniră îmbrăcați, așa cum au specificat atunci, după ultima modă necesară la un asemenea eveniment. Astfel, nu le-au lipsit bocancii împotriva viperelor, vesta antiglonț, casca (cred că din cauza asta nu i-am recunoscut), ba, domnul avea în mână chiar și o bâtă pentru baseball.
În fine, am avut puțin de furcă cu jocul de scenă al lui Flutur, dar știam deja cum reacționează matracucul când îi crește adrenalina și pot spune că s-a comportat exemplar. I-am promis, ce-i drept, că la sfârșit, va putea da și autografe cui dorește, că doar nu avusesem și o ședință foto în acest sens? Totuși, înainte de a reveni pe scenă și musafirii în sala de concerte, le-am spus matracucilor cât de important este acest spectacol, că se va scrie chiar și un articol care va apărea pe rețelele de socializare, motiv pentru care trebuie să dea tot ce pot. Astfel, Capucino a luat „ad litteram” spusele mele și doar ce începe ea un „solo” de m-am cutremurat de emoție din cap până-n vârful picioarelor. Vă dați seama că nu doar mie mi s-a întâmplat chestia asta. Matracuca era deja în delir, publicul exuberant, de asemenea, era și el „pe spate” și, nemaiștiind ce face din cauza emoției, domnul chiar și-a agitat bâta de baseball, ceea ce, la Capucino, va dați seama, atâta i-a trebuit. A început un joc de scenă pe lângă niște acorduri de cea mai înaltă clasă, fiind acompaniată și de Flutur, de, bieții musafiri de-abia au reușit să iasă din curte, pardon, din sala de concerte, atât erau de „emoționați”. Mi-au mulțumit de nu știu câte ori pentru această reprezentație nemaipomenită, le-au lăudat pe vedete de parcă ar fi fost niște VIP-uri internaționale, ce mai… Până și scuze mi-au cerut că au venit mai devreme decât era prevăzut în agenda mea, dar au spus că, cu așa vedete, chiar inopinat să vină cineva și ar rămâne impresionat de prestanța și seriozitatea și pasiunea de care dau dovadă matracucile mele când e vorba de cântat. Și că, atunci când aud acest cuvânt, „matracuci” deja pare a fi, citez, „un brand într-ale muzicii”…
Dar, ce să vă spun, că nici contorul de apă nu l-au citit corect, atât au fost de impresionați, motiv pentru care, după-masă, a fost sunat iar cel de-al doilea impresar și rugat să dea citirea corectă a contorului.
Abia astept ziua de mâine să văd cum vor vui rețelele de socializare, de nici nu voi prididi să răspund la toate felicitările pe care le vom primi și noi, bineînțeles, ca impresari ai vedetelor noastre, în special pentru „solo-ul” interpretat de matracucă și acompaniat de partenerul ei de scenă...
Hahaha, bietii oameni nu au mai apucat sa citeasca contorul. Pai, de cu asa vedete concertand nici nu ai cum. Draga mea, ai un talent de a povesti ce nu am mai vazut, pe cuvantul meu de nu ar trebui sa scrii o carte( cu catei, bine-nteles) 😉😍Cum sta Capucino, demna de o vedeta. Dar, si Flutur are o prestanta aparte. Mi-a placut ult cum ai scris, asa ca mi-am permis sa il citesc de 2 ori. Esti faina foc cu iubitii tai, va ador. O duminica cat mai frumoasa sa aveti. Pupici. 💕🤗
RăspundețiȘtergereOoo, draga noastră Silvia, ce mare onoare ne-ai făcut de spui că ne-ai citit de două ori! Mă bucur tare mult că ți-a plăcut și povestea cu concertul matracucilor! De fapt, în fiecare poveste pun și puțin din sufletul meu, cred că și de aceea sunt foarte fericită când văd că le citește cineva... Ei, îți dai seama că mi-ar plăcea ca poveștile mele să alcătuiască un volum de aventuri ale matracucilor. Dar, până atunci, am acest blog minunat unde pot să le postez și să mi le citească micuța mea comunitate minunată! Mulțumesc mult pentru aprecieri și pentru cuvintele frumoase și, mai ales, că ești mereu alături de noi! Vă pup și eu cu drag și vă doresc o duminică minunată! 😍😘💖
RăspundețiȘtergereAhahaha, o să te umpli de bani făcând pe impresarul la așa vedete de talie internațională. Li s-a dus vestea până în Scoția că au nenumărate calități și talente. În plus, știu și cum să se pună în valoare prin costumele de scenă deosebite pe care le poartă. Bruno cere insistent să fie primit în trupă, căci știe și el să cânte și să danseze când vede bețe, bâte și alte asemenea obiecte de cățelari, pardon, călușari, ba chiar îi stimulează și pe alții să danseze.
RăspundețiȘtergereVă pupăm și vă dorim o zi minunată, plină de concerte! 😍
Vai, Vienela, m-am distrat grozav citind comentariul tău! Acuma, ce să facem, o să-l primim și pe Bruno, dacă zici că știe și el asemenea cântece și jocuri de scenă, mai ales la vederea bâtelor de baseball sau a oricăror alte feluri de bețe... O luăm în trupă și pe Onix, căci, cu siguranță, Bruno a făcut repetiții și cu ea, deci, e la curent cu noul gen muzical. Deci, Vienela, pregătește-te, căci nu o să mai fie nevoie sa muncești atâta, noua trupă o sa ne umple pe toți de bani, tu doar o să te gândești unde să te mai duci în vacanțe și vei folosi calculatorul ca să scrii de plăcere... Mulțumesc mult pentru super-comentariul tău, o zi minunată vă dorim și noi (adică eu și matracucile, desigur)! 😍🐾❤️
Ștergere