Să iei, copile, să citești,
Nu ți-e dușman o carte,
Te duce-n lumea cu povești,
Iar mâine, mai departe.
Te-ajută cale să îți faci
Prin tot ce-i suferință,
Să te-ntâlnești cu oameni dragi
Pe-a căii pocăință.
Să iei, copile, când ți-e greu,
Să răsfoiești o carte,
Și de citești din ea mereu,
De bine-o să ai parte.
O să răzbați prin munți de timp
Albiți de-a iernii vrere,
Iar ce o să aduni citind
Va fi o mare-avere.
Să iei, copile, să citești,
Nu-ți risipi trăirea
Prin lumi ce nu sunt omenești,
Da-ntunecă privirea
Și te tot lași purtat așa
Pe-o clipă la-ntâmplare,
Copile, cartea nu e grea,
E vis și alinare.
Să iei, copile, să citești
Acum cât mai e vreme,
Cât ai un loc printre povești,
Citește, nu te teme!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu