De-abia vara, când, de obicei, copiii sunt în vacanță, la noi în curte încep orele de stiințe, ore care matracucilor noastre le plac foarte mult, fie că plouă, fie că e timp frumos. În aceste ore, ca material de studiu, atât Capucino, cât și Flutur pot folosi orice, de la fluturi, până la... broscuțe.
Astfel, când plouă mult și e umezeală, avem o grămadă de broscuțe în curte și matracucile sunt fascinate de-a dreptul și pot sta pe lângă ele ore întregi să le observe. Dar bietelor broscuțe nu le prea place să fie vedete și, nicidecum, să aibă niște spectatori care să se agite atâta la fiecare salt al lor și se prefac că îngheață, pur și simplu, într-o poziție nu tocmai comodă pentru ele. Matracucile, atunci, devin și mai sârguincioase și dornice să învețe ceva nou, cum că ce-s alea, de ce respiră, cum respiră, chiar și autopsie le-ar face să vadă ce mecanisme au pe dinăuntru. Norocul lor sau, mai degrabă, al bietelor broscuțe, este că momesc matracucile cu crănțănele, că doar se știe, copiii conștiincioși merită recompensați, nu? Astfel, și „materialul de studiu” este salvat, că, na! mai trebuie si altădată...
Totuși, pentru că broscuțele au avut cel mai mare succes în ce privește orele de științe, le-am cumpărat matracucilor trei broscuțe foarte simpatice care se pun în ghivecele cu flori ca decorațiuni de grădină. Mai trebuie să spun că am fost mai încântată eu decât matracucile care, de-abia dacă le-au aruncat o privire?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu