Te-ai trezit? Ce sfântă șansă! Spală-te de întuneric,
Suie ochii pân' la Ceruri și rostește-un Mulțumesc,
Râde zilei ce ți-i dată și cu bine o cuvântă,
Mulți ce ieri gustau apusul, astăzi nu îl mai primesc!
Fă un inventar prin suflet, șterge, spală, mai cârpește,
Scutură-te de păcate, zvârle ce e inutil,
Iartă-te de neiertare însă și pe alții iartă,
Ia exemplu la candoarea unui suflet de copil!
Nu te alia mulțimii în direcția greșită,
Ziua asta ți-a fost dată ca să urci, nu să cobori;
Cântărește, vezi, măsoară, tot ce e suspect evită,
Darul ce se cheamă viață nu-l primești de două ori!
Fii atât cât e posibil solidar cu solitarii,
Dacă-ai smuls cuiva un zâmbet, ai făcut un pas spre Rai!
Iar de nu mai ai resurse, fă un împrumut la Ceruri,
Vei primi cu prisosință fără ca dobânzi să dai!
Bucură-te și de soare însă nu urî nici norii,
Curcubeul nu-nflorește dacă timpul e frumos,
Și încrede-te în tine chiar de șchiopătezi adesea,
Pentru Creatorul vieții orice om e prețios!
Și mie mi se pare minunată această poezie! Multumesc, Ana, pentru tot sprijinul și susținerea ta! Te îmbrățișez cu drag!
RăspundețiȘtergere