Câte ceva despre fericire...

   „Fericirea stă în lucruri simple…” Cred că ai auzit sloganul ăsta de atâtea ori, încât acum ți se pare a fi un simplu clișeu… Dar… când cineva drag te surprinde cu niște cuvinte pe care nu te așteptai să le auzi, cel puțin nu atunci, într-o zi obișnuită, cu nimic deosebită față de alte zile asemenea, de-abia atunci realizezi cât de adevărate sunt… Și te simți realmente binecuvântat, simți că, într-adevăr, ești exact acolo unde trebuie să fii, cu persoana alături de care îți este menit să fii… „până când moartea vă va despărți”, că așa ați jurat atunci, în Biserică, cu mulți ani în urmă…

   Era o zi de sâmbătă... O zi cum numai în octombrie poate să fie, blândă, caldă, senină, atât afară, cât și în sufletul nostru, cu toate că tocmai ne „ușuraserăm” de o sumă serioasă de bani, plătind niște facturi, plus deparazitările patrupezilor. După ce-am venit din oraș, ne-am pus să facem treburile administrative pe care le facem, de obicei, într-o astfel de zi, când suntem amândoi acasă. Și, pe când eram în bucătărie, curățând niște legume și soțul tăind bucățile de carne necesare pentru supă, îmi spune deodată: „Știi cum se spune, că există și pe pământ rai și iad… Știi ce mi se pare mie rai? Exact momentul acesta, când sunt cu tine și facem de mâncare… Pentru mine asta înseamnă rai… Și dacă mor mâine, nu-mi pare rău, voi fi fericit că, înainte cu o zi, am făcut de mâncare împreună…” M-a emoționat puternic… L-am lăsat că continue: „Nu-mi trebuie să fiu bogat, să am nu știu câți bani… deși, dacă mă străduiam, poate aș fi reușit să am… Dar, tot ce am nevoie este aici, acum…”

   Nu știu să existe cineva care să rămână stană de piatră când aude astfel de cuvinte… Ceea ce tocmai îmi spusese soțul meu, după 23 de ani de căsătorie, într-o zi obișnuită, reprezintă pentru mine cea mai frumoasă declarație de dragoste pe care am primit-o vreodată… Mi-am amintit de ofertele de muncă pe care le primise soțul meu de-a lungul timpului, oferte pe le-a refuzat căci, cu toate că ar fi câștigat mai mult, i-ar fi luat din timpul petrecut în familie, din weekendurile pe care le petrecem împreună… Mai ales că am avut și noi parte, ca mulți alții, și de momente „de iad”, având în vedere încercările prin care am fost nevoiți să trecem în ultimii ani.

   Mă gândesc acum, câți bărbați se află sâmbăta la serviciu, fie la birou sau șofând, pe vreun drum european, muncind de nevoie pentru familie, în loc să fie în mijlocul ei... câți bărbați mai preferă să fie acasă, pregătind prânzul sau cina împreună cu soția, în loc să fie în vreun bar cu prietenii sau la jocurile de noroc… Cred că asta depinde de felul în care percepe, fiecare pentru sine, ce reprezintă fericirea…

   „Fericirea stă în lucruri simple…” Poți să te simți fericit, pur și simplu, într-o zi însorită, în care soarele îți mângîie obrajii și vântul ți se joacă prin plete, poți să te simți fericit văzând cum zburdă vesel un fluture printre flori sau chiar un Flutur(e) care ți se încurcă printre picioare, „cerșind” o mângâiere, neabținându-te să i-o oferi cu toată dragostea… Sau, poți să te simți fericit, într-o zi de octombrie, blândă, caldă, senină, alături de niște matracuci pline de iubire, gătind împreună cu persoana care ți-a fost dată de Dumnezeu să-ți fie alături, „la bine și la rău”…