Ceea ce ne trebuie
pentru a trăi fericiți
este puțin.
Dar noi ne creștem
pretențiile de fericire
la nesfârșit
și ne deplângem
nefericirea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Fără temă…
Tatăl meu, învățase să picteze pe când era cu vacile la păscut, copil fiind. La început îl urmărise pe un pictor amator, iubi...
-
De-a lungul timpului, am colecționat și eu, ca mulți alții, tot felul de chestii: staniol și ambalaje de ciocolată, timbre, șe... -
Se spune că „ce e mai frumos, de-abia după patruzeci de ani urmează”… Chiar și eu includeam această „zicală înțeleaptă” în ura... -
În acel februarie din 2001, am primit de la Luci cel mai frumos și surprinzător cadou pe care-l primisem vreodată (până atunc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu